Duhul din lampă şi miezul din Fanta

Părintele Naţiunii îşi continuă, neabătut, drumul către cartea de istorie. Plutind ca Duhul din lampă prin deşertul micimii contemporanilor săi politici, anunţă opoziţia, epistolar-deschis, că, pentru binele comun, e gata să renunţe la doi ani de preşedinţie. Oricum face opt bătuţi pe muchie, reforma statului e la un colţ, patria şi poporul au nevoie de-o nouă Constituţie, doar nu s-o mai agaţa de-un capăt de mandat? A fost el în stare să se ia de piept cu baronii UE şi le-a salvat euro incompetenţilor, ce mai contează, la scara nemuririi, încă o demisie de 5 minute?
 Din păcate, opozanţii interni chiar nu-s de nasul lui. Liderul socialist rupe, în direct şi el, că are consultanţi iscusiţi, dovada sacrificiului de sine, mai are un pic până să-şi sufle nasul în ea,  declanşează urlalele-n pavilionul expoziţional unde vindea nea Nicu semănători la TIBCO şi o taie în Dubai. Nici ăla micu’ nu se lasă şi bagă şi el, live, de la trinună, o aroganţa scurtă: cică nu i s-a părut importantă hârtia. Mai hârşit, noul zeu al somnului se face că plouă, ţine lumea încordată până-n nocturnă şi, sub reflectoare, îşi aminteşte ce-a uitat acasă: papirusul cu pricina. Da-i urează demisie plăcută tiranului şi cică să nu-i mai umple cutia poştală cu tot soiul de pliante publicitare neintersante. Sătul de-atâta micime, titanul îşi calcă pe suflet şi promulgă noua lege a referendumului. Mai poate fi dat de jos din funcţie doar dacă vine Mazăre cu gagicile pe tancuri la Cotroceni. Noroc că satiru-i plecat cu mămica, de Paşte, în Madagascar…(articolul integral, în Jurnalul Naţional)