Pagini

Computere umane? Testul lui Turing, unul dintre pionerii inteligentei artificiale

La 23 iunie 2012 se implinesc 100 de ani de la nasterea genialului, dar nefericitului Alan Turing. Unul dintre pionierii inteligentei artificiale, cu contributii remarcabile la descifrarea codului secret Enigma in al doilea razboi mondial, Turing a inventat un test pentru computere - testul lui Turing.
Un computer care ar trece acest test s-ar comporta ca o persoana umana.
Alan Turing s-a nascut pe 23 iunie 1912 la Londra; inca de mic era pasionat de matematica si de stiinta in general. A studiat matematica la King's College din Londra. In 1936 a publicat un articol vizionar, in care propunea un dispozitiv capabil sa manipuleze numere si simboluri pe baza unor instructiuni logice. Acest dispozitiv, masina lui Turing, este oarecum bunicul actualelor computere.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial Turing a lucrat, in secret, la centrul de analiza si descifrare a codurilor secrete de la Betchley Park, la circa 60 km de Londra, reusind sa descifreze faimosul cod german Enigma.
Masina Enigma, folosita de germani in al doilea razboi mondial. (Foto: Reuters)
 
Viata lui insa nu a fost una fericita: in 1952 a fost condamnat pentru "acte indecente", Turing fiind homosexual. Urmeaza castrarea chimica care-i devasteaza viata.
Pe 8 iunie 1954, la nici 42 de ani, Turing este gasit mort in casa lui de la Wilmslow, la sud de Manchester. Autopsia a demonstrat ca moartea s-a datorat otravirii cu cianura de potasiu. Langa cadavrul lui Turing a fost gasit un mar otravit. Concluzia a fost ca Alan Turing s-a sinucis. Recent, Gordon Brown a reabilitat memoria acestui geniu, acestui erou al celui de-al doilea razboi mondial, spunand ca Turing face parte din categoria celor imortali si ca tara lui l-a tratat intr-un mod execrabil.
Turing era preocupat inclusiv de evaluarea inteligentei artrificiale. Pot computerele sa gandeasca? Acesta este titlui unui articol pe care l-a scris in 1950 si in care propunea un test, testul lui Turing, care ar fi dat un raspuns la aceasta intrebare. Practic, testul este destul de simplu: o persoana pune intrebari, de orice natura, cuiva (persoana sau computer) situat intr-o alta incapere (raspunsurile trebuiau sa fie batute la masina). Daca cine pune intrebarile nu este in stare sa sa isi dea seama daca vorbeste cu un computer - atunci acesta a trecut testul si poate fi considerat "uman".
In 1990 miliardarul si filantropul american Hugh Loebner a propus un premiul de 100.000$ pentru cel care va crea un computer care reuseste timp de 25 de minute, in mai multe sesiuni, sa raspunda la orice fel de intrebare si sa pacaleasca pe cei care pun aceste intrebari facandu-i sa creada ca vorbesc cu un uman.
Pana la ora actuala insa nici un computer nu a reusit sa treaca testul lui Turing.
Au existat insa computere care chiar daca nu au trecut testul, nu erau lipsite de ironie, cum ar fi Elbot, care in 2008 a "spus" unuia dintre judecatori: "Exista inclusiv persoane care nu ar trece testul lui Turing. De ce trebuie sa impunem asa ceva calculatoarelor?"
Unul dintre cei care au reusit sa castige medalia de bronz (acordata celui care prezenta computerul ce se prezenta cel mai bine - chiar daca nu trecea testul lui Turing) cu computerul pe care l-a prezentat, David Levy, sustine ca in 30-40 de ani vom reusi sa avem computere care nu doar vor trece cu succes testul lui Turing, ci vor fi inclusiv capabile sa se indragosteasca si sa ne faca sa ne indragostim.
La ora actuala insa calculatoare pot sa ne bata la sah, nu ne pot insa "pacali" in viata de zi cu zi.
 

Catalina Oana Curceanu este prim cercetator in domeniul fizicii particulelor elementare si al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Instituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) si colaborator al Scientia.ro.
 


» vezi articolul original

Niciun comentariu: